Fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu a murit marți, la vârsta de 81 de ani. În urmă cu o săptămână, el a fost internat de urgență la Spitalul Elias. Astăzi, el a suferit un stop cardio-respirator iresuscitabil.
Da (n.r. a murit) la ora 16:00, în Terapie Intensivă. Degradarea stării generale, nu s-a mai putut face nimic”, a spus purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, dr. Silviu Negoiţă, potrivit Agerpres.
Fostul comentator sportiv, licenţiat al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (1970), Țopescu suferea de mai multe afecţiuni cronice, printre care şi diabet.
Între anii 1964-2004, la TVR, a lucrat ca reporter sportiv, realizator de emisiuni, comentator sportiv, redactor şef sport, director general adjunct TVR.
Cristian Ţopescu a avut și un mandat de senator de Bucureşti, în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008.
În luna martie a anului 2017, preşedintele Klaus Iohannis i-a acordat lui Cristian Ţopescu Ordinul „Steaua României”.
Cristian Țopescu a mai primit Ordinul Meritul Sportiv, Ordinul Olimpic Colanul de Aur şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler.
De asemenea, în urma unui decret semnat de preşedintele României în octombrie 2016, colonelul în retragere Cristian Ţopescu a fost avansat la gradul de general de brigadă.

 

Cine a fost Cristian Țopescu

Comentatorul sportiv Cristian George Ţopescu s-a născut la 26 martie 1937, în Bucureşti.

Băiatul ofiţerului de cavalerie Felix Ţopescu, membru al echipei hipice a României, participantă la Olimpiada din Berlin din anul 1936, Cristian Ţopescu i-a călcat pe urme, absolvind Şcoala de Grăniceri de la Oradea. Este licenţiat al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport (1970), potrivit CV-ului postat pe www.senat.ro.

A făcut sport de performanţă la Clubul Sportiv Steaua Bucureşti, între 1953-1964, unde a practicat hipismul. A cucerit titlurile de campion naţional în proba de sărituri peste obstacole în 1960 şi 1962.

După retragerea din activitatea competiţională a devenit, din 1967, reporter sportiv la Televiziunea Română, calitate în care a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă.

A fost redactor-şef al Redacţiei Sport a TVR (1992-1997) şi director general adjunct al TVR (1997-1999). În lunga sa carieră de reporter şi comentator sportiv a avut peste 5.000 de transmisii în direct de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene. A publicat peste 200 articole cu subiect sportiv în presa scrisă, precum şi volumele "Steaua, performanţă şi prestigiu" (1988), în colaborare cu Octavian Vintilă şi "Fair play" (2003). În 2002, a apărut pe piaţă biografia celui mai valoros comentator sportiv, intitulată "Cristian Ţopescu - Evenimente, succese, sancţiuni la microfonul TV" scrisă de Alexandru Răducanu.

Potrivit www.senat.ro, a ocupat funcţia de director al cotidianului Prosport, din 2002, până la finele lui 2006, fiind şi vicepreşedinte al Fundaţiei ProSport, ProFamilie, ProEducaţie. A fost reporter sportiv la Radio Europa FM, director de relaţii publice, imagine şi mass-media la Fotbal Club Steaua, comentator la canalul Eurosport, senior editor la Radio Sport Total şi senior editor la Adevărul şi a coordonat suplimentul Adevărul Sport.

A candidat, din partea Partidului Naţional Liberal, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, în colegiul 7 Senat din sectorul 4 al Capitalei, obţinând un fotoliu de senator în legislatura 2008-2012. În această calitate a fost membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi în Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă.

A fost membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membru al Comitetului Olimpic Român şi membru al Asociaţiei Presei Sportive, potrivit www.senat.ro.

A fost distins cu: Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler (2003), Ordinul Olimpic "Colanul de Aur" (1998 şi 2017), Diploma de Onoare CIO (1994), Trofeul Comitetului Olimpic Român pentru "Promovarea Olimpismului" (1997), Ordinul Meritul Sportiv. La 25 octombrie 2007, preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat decretul prin care colonelul în retragere Cristian Ţopescu a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea).

Regele Mihai I i-a conferit, la 13 septembrie 2010, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta din Bucureşti, Decoraţia regală "Nihil Sine Deo", pentru merite deosebite aduse sportului românesc.

La 22 martie 2017, preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, iar o zi mai târziu, la 23 martie 2017, a primit titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti.

A fost căsătorit cu realizatoarea TV, Christel Ungar, membru titular în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune, cu care a avut un fiu, Felix Sebastian. Cristian Ţopescu a mai avut doi copii din cele două căsătorii anterioare, Cristina (crainică şi realizatoare TV) şi Cristian.

A murit Neagu Djuvara

Ianuarie 25, 2018

Istoricul Neagu Djuvara s-a stins din viaţă joi la vârsta de 101 ani, transmite stiri.tvr.ro. Istoric, diplomat, filozof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara a încetat din viaţă la 101 ani. A fost una dintre cele mai îndrăgite personalităţi culturale ale României, apreciat pentru spiritul său, pentru eleganţa şi pentru erudiţia sa.
Neagu Djuvara s-a născut la 18 august 1916 (S.N. 31 august 1916) la Bucureşti într-o familie aristocrată. Tatăl, Marcel Djuvara, era dintr-o familie de aromâni din zona Pindului stabiliţi în Ţările Române la sfârşit de secol XVIII. A fost şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, apoi căpitan de geniu în armata română şi a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Mama, Tinca Grădişteanu, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni descendenţi ai voievodului Basarab, aristocraţi înrudiţi cu familiile Cîmpineanu, Sturza, Ghica şi Mavrocordat şi care care au dat României politicieni, diplomaţi şi universitari. Povestea acestor familii avea să o spună Neagu Djuvara în volumul ''Ce-au fost „boierii mari“ în Țara Românească? Saga Grădiștenilor (secolele XVI–XX)'', publicat în 2010.
În 1937, Neagu Djuvara devine licenţiat în istorie la Sorbona, iar în 1 iunie 1940 îşi ia doctoratul în drept la Paris, la doar o zi după ce Armata 1-a Franceză capitula la Lille în faţa trupelor germane.

Avea să reia mai târziu studiile de filozofie la Sorbona, unde obţine în 1972 doctoratul de stat, sub îndrumarea cunoscutului sociolog şi filosof Raymond Aron, cu o teză de filozofie a istoriei. În 1987 a obţinut Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale (INALCO) din Paris.

Întors în ţară, este înrolat în şcoala de ofiţeri, dar nu o termină, România intrase în război, iar în iunie 1941, sublocotenentul Neagu Djuvara este trimis să lupte pentru eliberarea Basarabiei. În atacul împotriva Odessei Djuvara este rănit şi noiembrie se întoarce în ţară, unde primeşte însărcinarea de a pregăti recruţii regimentelor ce vor continua să lupte în campania din Est.

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, Neagu Djuvara este trimis curier diplomatic la Stockholm, unde aveau loc negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. În 23 august 1944, diplomatul Neagu Djuvara prinde, la propriu, ultimul zbor spre Berlinul (încă) aliat. Momentele acelei zile istorice le va povesti în volumul ''Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 şi unele amănunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulări'' - publicat de Djuvara în 2012.
Din toamna lui 1947, hotărăşte să rămână în exil şi intră în diverse organizaţii al exilului românesc, este secretar general al Comitetului de Asistență a Refugiaților Români, la Paris, ziarist la Radio Europa Liberă şi secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I”.

Din 1961, pleacă în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi va fi şi profesor de drept internaţional şi de istorie economică, la Universitatea din Niamey.

Din 1984, Djuvara devine secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după decembrie 1989, când, după un exil de 45 de ani petrecut în Franţa şi Niger, Neagu Djuvara s-a întors în România.Din 1991 şi până în 1998, va fi profesor - asociat la Universitatea din Bucureşti.

Neagu Djuvara este membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti. În 2012, i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti şi titlul de Doctoris Honoris Causa al Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinul naţional „Serviciul Credincios” şi cu „Ordre des Arts et des Lettres” în grad de Ofiţer.

În 2016, istoricul Neagu Djuvara, alături de filosoful Mihai Şora, au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, cea mai înaltă decoraţie a României, instituită pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.