City-managerul municipiului Pitești, Lucrețiu Tudor, i-a înmânat astăzi vicepreședintelui Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu, autorizația de construire pentru Reabilitarea Palatului Administrativ.

Palatul Administrativ este situat în piața civică centrală a municipiului Pitești şi a fost construit în anii 1969-1970, după un proiect aparținând arhitecților Cezar Lăzărescu şi Mircea Ochinciuc.

Autoritățile publice locale și județene se confruntă cu o problemă extrem de dificilă care ar putea duce la blocaje în derularea proiectelor, inclusiv a celor pe fonduri europene. Scumpirea în lanț a materialelor de construcții, a energiei și a combustibilului a dus la creșterea facturilor pe care constructorii le trimit către primării sau consiliile județene. În acest context, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu, atrage atenția că este nevoie de instituirea unui mecanism, fie la nivel guvernamental, fie la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini financiar autoritățile locale cu fondurile suplimentare necesare.
“Conform legii actuale, beneficiarul ar trebui să suplimenteze contractele cu sumele necesare, în măsura în care poate. Numai că, în același timp, costurile de funcționare au crescut enorm din cauza majorării tarifelor la energie. Și aici, numai dacă ne gândim că avem în subordine nouă spitale, inclusiv Spitalul Județean de Urgență Pitești și Spitalul de Pediatrie, vă puteți da seama de impactul financiar asupra bugetului.
Ca atare, chiar dacă, spre exemplu, Consiliul Județean Argeș are un buget mai mare anul acesta comparativ cu anul trecut, deocamdată încă mai căutăm soluții să găsim o variantă prin care să acoperim aceste suplimentări de costuri. Asta, în condițiile în care în acest an, din bugetul de peste 612 milioane de lei, 50% este destinat capitolului de dezvoltare. Adică, finanțării proiectelor pe fonduri europene și guvernamentale și a celor finanțate din fonduri proprii, și aici amintesc doar proiectele de anvergură: 4 pe PNDL, 10 infrastrutură rutieră din fonduri proprii, 5 pe Sănătate. De asemenea, să nu uităm investițiile din infrastructură, cele mai mai de până acum, pentru rețeaua de 1200 de kilometri de drumuri județene, una din cele mai extinse din țară.
Pentru cele 10 proiecte pe fonduri europene nerambursabile pe care Consiliul Judetean Argeș le mai are în acest moment în implementare, o estimare parțială, făcută luna aceasta, arată că ar fi nevoie de o suplimentare impusă de scumpirea materialelor de construcții și a tarifelor la energie de 40 de milioane de lei, față de suma finanțată necesară inițial de peste aproximativ 242 de milioane de lei. Și, având în vedere dinamica prețurilor, această diferență poate crește!
Vă reamintesc și că, tocmai pentru a nu avea sincope, anul trecut, Consiliul Județean Argeș a contractat un împrumut în valoare de 8,7 milioane de euro pentru a acoperi confinanțarea de 2% și cheltuielile neeligibile din aceste proiecte pe fonduri europene.
Este, așadar, nevoie de stabilirea unui cadru legislativ, și Uniunea Națională a Consiliilor Județene împreună cu o parte din parlamentarii PSD strâng informații din toată țara, pentru ca Guvernul să poată face alocările necesare pentru a acoperi aceste diferențe, așa cum se întâmplă pentru programele de investiții guvernamentale.
Sigur, o soluție mai rapidă procedural ar putea veni dinspre zona guvernamentală. În același timp, pentru că aceste scumpiri au fost în toată Uniunea Europeană, și Comisia Europeană ar putea propune un mecanism de susținere a acestor diferențe apărute în cadrul proiectelor cu finanțare europeană. În caz contrar, autoritățile locale și județene riscă să piardă proiecte de sute de milioane de euro!”, a subliniat Adrian Dumitru Bughiu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș.

Proiectele pe fonduri Europene derulate de Consiliul Județean Argeș aflate în diferite etape de derulare în prezent:
1. Modernizare DJ 504 lim. Județului Teleorman- Popești- Izvoru-Recea- Cornățel- Vulpești (DN65A), KM 110+700-136+695, L=25,995 KM, Com. Popești, Izvoru, Recea, Buzoiești, Jud. Argeș
2. Restaurarea Galeriei de Artă „RUDOLF SCHWEITZER - CUMPĂNA”
3. Restaurarea Muzeului Județean Argeș
4. Conservarea și consolidarea Cetățenii Poenari
5. Creșterea eficienței energetice a Palatului Administrativ
6. Extinderea, modernizarea și dotarea spațiilor de la Urgențe la Spitalul de Pediatrie Pitești
7. Extinderea și dotarea spațiilor de la UPU la Spitalul Județean de Urgență Pitești
8. Modernizarea DJ 503 limita Jud Dâmbovița, Slobozia- Rociu-Oarja-Cătanele
9. Extinderea și dotarea ambulatoriului integral la Spitalul Județean de Urgență Pitești
10. Extinderea, modernizarea și dotarea ambulatoriului integrat la Spitalul de Pediatrie Pitești

Aproximativ 300 de sportivi de la 21 de cluburi au participat, sâmbătă și duminică, la Campionatul Național de Skandenberg-Armwrestling și Para-Skandenberg-Armwrestling 2022, găzduit de Sala Lumina de la Centrul Cultural Județean. Evenimentul, la care președintele Federației, Mircea Simionescu Simicel, care este și Secretar General al Federației Mondiale de Skandenberg s-a implicat activ, a fost organizat de Asociația Română de Skandenberg ,,Braț de Fier" și Club Sportiv de Skandenberg ,,Armbenders Viorel Dobrin" sub egida Federației Române de Skandenberg-Armwrestling (în devenire) și cu sprijinul Consiliului Județean Argeș. Au fost două zile intense, în care sportivii de la toate grupele au dat tot ceea ce au avut mai bun. Marii favoriți și-au respectat blazonul. Printre aceștia, și Viorel Dobrin cel care a devenit din nou Campion național la categoria sa, la ambele brațe. De altfel, Viorel Dobrin a primit și titlul de cel mai bun sportiv român al anului 2021 în Skandenberg-Armwrestling, asta și datorită performanței excepționale a sportivului din Poiana Lacului, care a devenit, anul trecut, al doilea român după Oncescu, campion mondial. Mai mult, clubul pe care îl conduce a câștigat și titlul la general, cu 21 de medalii de aur, 21 argint, 14 bronz. Pe locul doi s-a clasat Unirea Șișești și pe trei Edi-Gym Club din Luduș.

Printre cei premiați s-au numărat și Florin Ghimișliu cadru universitar la Facultatea de Educației Fizică și Sport din cadrul Universității din Pitești, precum și Cristinel Gâju, primul mare sportiv de Skandenberg din Pitești.  



“Este o mare onoare să fiu aici. Pentru a doua oară se desfășoară acest campionat național în Argeș. Vreau să le mulțumesc sportivilor care au venit din toată țara. Mulțumim Consiliului Județean Argeș pentru sprijinul acordat și personal dlui Adrian Bughiu. Suntem 300 de sportivi în această sală. Nu suntem spartani, suntem români. Vom fi și mai mulți. Aici, în acest minunat Argeș, Viorel Dobrin ne invită mereu cu brațele deschise. Îl felicit pe Viorel pentru performanța sa și pentru cum ne reprezintă țara. Este unul dintre cei mai buni sportivi români. Campionatul de aici, din punct de vedere al pregătirii sportivilor, a fost cel puțin la un nivel de campionat european. Nu putea fi organizat acest eveniment fără efortului lui Viorel Dobrin și fără sprijinul Consiliului Județean Argeș și al vicepreședintelui Adrian Bughiu” - Radu Valahu, vicepreședinte Federația Română de Skandenberg.  

 

“Așa este, suntem 300, mai mulți decât spartani.  Este o competiție de un nivel foarte ridicat, o competiție care, pe noi, Consiliul Județean Argeș, ne obligă să fim parteneri tradiționali. Asta înseamnă că ne vom revedea și la anul sau poate chiar de două ori pe an. Ne-a plăcut cum s-a desfășurat competiția și sperăm ca rezultatele cele mai bune să rămână în Argeș”, a declarat, înainte de debutul finalelor la mâna dreaptă, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu.  

“Vreau să mulțumesc partenerilor noștri și Consiliului Județean Argeș.  Mi-am dorit foarte mult ca această competiție să fie organizată, din nou, în Argeș. Mi-aș dori să devină o tradiție și să dezvoltăm un campionat și în județul nostru. Reprezint cu mândrie județul Argeș și le mulțumesc tuturor celor care au crezut în mine” - Viorel Dobrin, vicepreședintele Federației Române de Skandenberg.

 

Din luna aprilie, aparatul Consiliului Județean Argeș se va muta la Centrul de Calcul. Această mutare, după cum a subliniat vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Bughiu, este impusă de începerea lucrărilor de reabiliare energetică a clădirii în care funcționează CJ Argeș și Prefectura județului. Proiectul, realizat pe fonduri europene, va fi finalizat în aproximativ doi ani.
Valoarea totală a proiectului este de 27.351.508,59 lei (cu TVA inclus), din care:
•    proiectare și asistență tehnică 595.894,88 lei (cu TVA inclus),;
•    execuție lucrări 26.755.613,71 lei (cu TVA inclus).
Clădirea are o suprafață de 10.510 mp, cu o lungime totală de 80,68 m şi o lăţime de 16,38 m. Aici își desfășoară activitatea Consiliul Județean Argeș, Prefectura Argeș, dar și alte instituții publice, precum Direcția Județeană de Statistică Argeș.
Palatul Administrativ este situat în piața civică centrală a municipiului Piteşti şi a fost construit în anii 1969-1970, după un proiect aparținând arhitecților Cezar Lăzărescu şi Mircea Ochinciuc. Dispunând de o arhitectură modernă care folosește o serie de elemente tradiționale, compusă liniar, clădirea are subsol, parter, mezanin şi cinci etaje.
Clădirea nu a fost reabilitată niciodată de când a fost construită, respectiv anii 1969-1970.
Printre lucrările ce urmează a fi executate sunt cuprinse:
•    izolarea termică a pereților de fațadă la partea de interior;
•    aplicarea unei tencuieli la exteriorul fațadei, cu rol termoizolant;
•    izolarea termică a planșeului peste subsol, a soclului clădirii, a balcoanelor şi consolelor, a planșeelor teraselor;
•    montarea unei tâmplării din lemn stratificat cu geam tripan;
•    hidroizolarea suplimentară în zona suporţilor pentru echipamentele de climatizare şi ventilare, precum şi în zona de amplasare a panourilor termice solare şi a celor fotovoltaice;
•    reabilitarea instalaţiei de încălzire;
•    înlocuirea distribuţiei de apă caldă menajeră şi realizarea unei conducte de recirculare a apei calde menajere;
•    reabilitarea instalaţiei de iluminat interior şi înlocuirea corpurilor fluorescente cu iluminat cu lămpi de tip LED;
•    amplasarea de panouri solare cu tuburi vidate pentru producerea din surse regenerabile a apei calde menajere;
•    realizarea unui sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile utilizând panouri fotovoltaice.
Prin realizarea lucrărilor de reabilitare termică se are în vedere înregistrarea unor economii majore prin: reducerea pierderilor de căldură şi a consumurilor energetice; reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire şi apă caldă de consum; reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie, conducând la utilizarea eficientă a resurselor de energie