Aur, argint, bronz și două mențiuni pentru România, la Olimpiada Internațională de Matematică, găzduită de Cluj-Napoca. Cu acest rezultat, țara noastră s-a clasat abia pe pe locul 33. Pe primul loc s-a clasat echipa Statelor Unite ale Americii, care a câştigat cinci medalii de aur şi una de argint, pe locul al doilea a fost Rusia și pe locul al treilea China. La competiţie au participat 600 de elevi eminenţi la matematică.

În cele aproape șase decenii de când se organizează această competiție a celor mai buni elevi din lume la matematică, România a fost de mai multe ori țară-gazdă, iar în câteva rânduri s-a situat chiar pe locul 1. Prima olimpiadă internațională de matematică a fost găzduită, de altfel, de Brașov, în 1959. Următoarea ediție a olimpiadei, cu numărul 60, are loc în Marea Britanie.

Cel mai bun participant din toate timpurile este Zhuo Qun (Alex) Song, reprezentant al Canadei, care din șase participări la Olimpiadă a obținut cinci medalii de aur și una de bronz și a atins o dată și punctajul maxim. 

Chiar dacă rezultatul nu a fost neapărat cel scontat, trebuie sublniat importanța găzduirii acestui eveniment internațional de către țara noastră.

Înainte de aflarea rezultatelor, secretarul Camerei Deputaților Mircea Drăghici le-a urat succes tuturor olimpicilor și a subliniat că președintele de onoare al ediției de anul acesta a fost  academicianul Viorel Barbu, membru al echipei României în cea dintâi ediție a competiției.

Se încheie astăzi evaluarea lucrărilor celor mai buni dintre cei mai buni - care se află acum în Cluj-Napoca pentru a participa la Olimpiada Internațională de Matematică. SUCCES! celor 615 tineri din 114 țări care iau parte la cea mai prestigioasă olimpiadă pentru elevii de liceu, organizată pentru prima dată în România acum 59 de ani.

E un cadou frumos pe care-l primim în an de Centenar: Olimpiada Internațională de Matematică s-a reîntors ”acasă”, avându-l ca președinte de onoare pe academicianul Viorel Barbu, membru al echipei României în cea dintâi ediție a competiției, a scris pe pagina sa de Facebook secretarul Camerei Deputaților Mircea Drăghici.

În perioada 2-3 iunie, în localitatea Cășeiu, Județul Cluj a avut loc prima ediția a "Cupei Ținutului Someșan", competiție națională de oină dedicată fetelor, organizată de Federația Româna de Oină, Clubul Sportiv Someșul Cășeiu, Inspectoratul Școlar Județean Cluj și primăria din localitate.
La starul "Cupei Ținutului Someșan la Oină" s-au înscris 15 echipe din 12 județe, printre care și echipa feminină a CS Dacia Mioveni 2012.
După două zile de competiții extrem de disputate, în care fetele noastre au disputant șase partide, trecând de faza grupelor, sfertrilor și de semifinală neînvinse, CS Dacia Mioveni și-a adjudecat locul I și marele trofeu după loviturile de departajare.
Astfel, echipa de oină din Mioveni aduce în vitrina clubului încă un loc I la nivel national.

Fosta disidentă a regimului comunist Doina Cornea a murit, în noaptea de joi spre vineri, la vârsta de 89 de ani, fiind bolnavă de mai mult timp. Doina Cornea va fi înmormântată luni la ora 15.00 în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Trupul neînsufleţit al acesteia urmează să fie depus anterior în foaierul Casei Universitarilor.

 Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 în Braşov. Ea a fost publicist, traducător, profesor.  În perioada regimului comunist, a difuzat numeroase texte şi proteste prin radio "Europa Liberă”, făcând astfel cunoscută opiniei publice internaţionale adevărata situaţie din România.
Duhovnivul Doinei Cornea, parohul bisericii greco-catolice de care aparţinea aceasta, Teodor Lazăr, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că slujba religioasă va fi oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu epicopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu.

”Luni, de la ora 9, sicriul cu trupul neînsufleţit al Doinei Cornea va fi depus în foaierul Casei Universitarilor, iar de la ora 12.30 va fi oficiată o slujbă religioasă, de către un sobor de preoţi în frunte cu epicopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu. După slujbă se va pleca spre Cimitirul Central, unde de la ora 15 va avea loc înmormântarea”, a spus Lazăr.

Iohannis: Doina Cornea a suportat cu dârzenie persecuţia la care a fost supusă de Securitate

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj de condoleanţe la aflarea morţii fostei disidente comuniste, Doina Cornea, aducând un omagiu acesteia pentru dârzenia cu care a înfruntat regimul comunist, anunţă Administraţia Prezidenţială.

„Am aflat cu profundă tristeţe despre dispariţia doamnei Doina Cornea, una dintre cele mai importante voci ale disidenţei anticomuniste.

Aduc un omagiu personalităţii istoriei noastre recente care a fost Doina Cornea. În anii grei ai dictaturii, Doina Cornea a înfruntat regimul opresiv şi a scris numeroase texte şi scrisori pe care le-a transmis la Radio Europa Liberă, a răspândit manifeste, a intrat în contact, în ciuda unor pericole de neimaginat astăzi, cu ziarişti şi a contactat personalităţi ale lumii contemporane pentru a denunţa abuzurile totalitarismului ceauşist. A suportat cu dârzenia care a caracterizat-o întotdeauna urmărirea, persecuţia, anchetele şi umilinţele la care a fost supusă de către Securitate. A susţinut revolta muncitorilor braşoveni din 1987, iar în decembrie 1989 s-a alăturat, sub ploaia gloanţelor, manifestaţiei anticomuniste de la Cluj-Napoca. După prăbuşirea comunismului, a rămas o voce autentică a societăţii civile.

Doina Cornea a întruchipat simbolul curajului şi al rezistenţei româneşti în timpul comunismului. Pentru mulţi români, ea a fost vocea libertăţii şi speranţei noastre. Acţiunile şi demersurile în numele disidenţei anticomuniste fac din Doinea Cornea o emblemă a afirmării rostului libertăţii umane, iar pentru generaţiile viitoare, imaginea civismului şi a eroismului feminin.

Transmit condoleanţe familiei şi tuturor celor care au cunoscut-o şi au preţuit-o. Odihnească-se în pace!”, se arată în mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis.

Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 la Braşov şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, unde a şi predat.

Stabilită în oraşul de pe Someş, nemulţumită de regimul comunist, la începutul anilor ’80, Doina Cornea a început să trimită scrisori de protest, peste 30 la număr, la Radio Europa Liberă şi ziarelor din Vest, în care care denunţa “sistematizarea” satelor româneşti, dărâmarea bisericilor şi politica dusă de Ceauşescu. Acest fapt a atras mânia dictatorului. Securitatea i-a pus pază la casă, iar securiştii au chemat-o la interogatoriu în celebrele beciuri în care au şi bătut-o.

”Doi ani mi-au stat în poartă, ziua şi noaptea. Nu securiştii - au pus miliţienii de la circulaţie, cu chipiu alb, ca lumea sau străinii să nu vadă că sunt păzită. Şi ăştia, de la circulaţie, m-au bătut de câteva ori”, îşi amintea Doina Cornea într-un interviu.

Pentru curajul de a se opune regimului, a fost dată afară din facultate. A avut noroc, totuşi, că nu a păţit ceva mai grav, cu fiica ei, Ariadna, fugită în Franţa, şi care, de departe, veghea ca mamei sale să nu-i însceneze securiştii vreun „accident”.

În noiembrie 1987, în timpul revoltei de la Braşov, a răspândit peste 150 de de manifeste de solidaritate, împreună cu fiul ei, Leontin, gest care s-a soldat cu închiderea ei în închisoare timp de două luni, demers urmat de arestul la domiciliu.

Eliberarea a venit în 21 Decembrie 1989, când protestarii contra regimului comunist au ajuns la casa sa situată pe strada Alba Iulia din Cluj-Napoca şi au luat-o pe Cornea pentru a participa la manifestaţia împotriva lui Nicolae Ceauşescu deşia în stradă se trăgea. După victoria Revoluţiei, de la Bucureşti, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), organism din care a demisionat, însă, după numai o lună, în ianuarie 1990, nefiind de acord cu transformarea acestuia în partid politic.

În acelaşi an, 1990, a fondat Forumul Democrat Antitotalitar din România, cu scopul de a uni opoziţia democrată, abia născută. A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social (GDS) şi a Alianţei Civice.

A intrat în PNŢCD, partid în care a activat până la sfârşit.

A publicat la începutul anilor ’90 volumul „Puterea fragilităţii”, reeditat în anul 2006 de Editura Humanitas, în care apar scrisorile sale deschise adresate lui Nicolae Ceauşescu, dar şi scrisoarea adresată muncitorilor din Braşov, după revolta de la „Tractorul” din 1987. De asemenea, a tradus din franceză mai multe cărţi de Mircea Eliade şi Vladimir Ghika.

"Lupta mea nu s-a îndreptat, în esenţă, împotriva lui Ceauşescu, ci împotriva comunismului ca ordine socială. Am luptat împotriva unui sistem. Ceauşescu nu era decât un produs al sistemului. (…) M-am străduit, realmente, să trăiesc ca şi cum frica nu ar exista, chiar dacă am resimţit-o destul de des. Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii. Adevărul este că toţi aceşti ani au reprezentat pentru mine un bun exerciţiu, în fond. Mi-am spus: trebuie să trăiesc ca şi cum Securitatea nu ar exista”, mărturisea Doina Cornea într-un alt interviu.

Doina Cornea a fost asistent universitar la catedra de limba franceză a Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din din Cluj.

În 1980, a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin reţele de prieteni), "Încercarea labirintului", urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note şi prefeţe. În perioada 1982 - 1989, Doina Cornea a difuzat 31 de texte şi proteste prin radio "Europa Liberă". În 1983, ea a fost concediată de la universitate şi supusă unor anchete, interogatorii și bătăi. 

În timpul amplelor manifestații din Piața Universității, din 1990, Doina Cornea făcea un apel important la adresa românilor, în lectura lui Emil Hurezeanu: „Români, cetăţeni ai ţării! Istoria, în condiţiile date, ne-o scriem singuri! E ultima noastră şansă de a ne întoarce în Europa. Muncitori, ţărani, intelectuali! Ce garanţii politice pot prezenta domnii Iliescu, Brucan, Petre Roman, cu alte cuvinte întreaga echipă a FSN care, de 40, 30 sau de 20 de ani încoace, au slujit partidul unic şi au consimţit aproape la toate nelegiuirile regimului comunist? Vă veţi da votul celor care, în vara anului trecut, pregăteau cu sprijin sovietic o lovitură de stat? Putem oare consimţi că aceşti oameni, vizaţi de Punctul 8, să ne reprezinte aspiraţiile politice şi sociale ca deputaţi, ca senatori sau ca preşedinţi? E posibil oare ca tocmai acum, când toate ţările din fostul lagăr socialist privesc cu speranţă spre Europa, noi, românii, să nu ne dăm seama că suntem duşi din nou spre Siberia?”

Activitatea sa anticomunistă a fost recunoscută şi onorată, Doina Cornea primind în anul 2009 Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Ofiţer şi cea mai înaltă disticţie a României, Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce, în anul 2000.

Ne mândrim că avem o economie dezvoltată și că suntem printre județele limitrofe la contribuția PIB-ului României. Realitatea este însă mult mai complexă. Cea mai mare parte din economia județului gravitează în jurul uzinei Dacia. Dincolo de evoluția de excepție a fabricii de la Mioveni, alte zeci de firme sunt profitabile pentru că sunt direct sau indirect în relație cu industria auto. Turismul se chinuie să pătrundă pe piață și cam atât. Până și constructorii și asfaltangii au cam dispărut în competiția națională.

Și mai grav se conturează imaginea economiei argeșene dacă ne luăm după criteriul investițiilor în județe. Investițiile străine directe vizează cu precădere județele din Ardeal. Argeșul rămâne în continuare unul din puținele județe care nu are nici măcar un parc industrial. Iar municipiul reședință de județ, în loc să se dezvolte, a tăiat conceptul de zonă metropolitană, deși fabricile noi s-au deschis mai ales în localitățile limitrofe, în timp ce industria din Pitești a dispărut aproape în totalitate. În ultimii 2 ani, nu s-a mai auzit de nicio frabrică importantă din zona de producție care să se fi deschis în Pitești.

Între timp, alte județe prosperă. Într-un top al investițiilor străine directe, Timișoara vine prima după București, urmează apoi Brașovul, iar Mureșul și Clujul sunt pe locurile 5 și 6. Alba și Arad au de asemenea investiții străine de peste un miliard de euro. La Cluj, investițiile străine sunt găzduite în parcuri industriale și în afara acestora. Companiilor străine le convine că mâna de lucru este mai ieftină, dar la fel de competentă ca în oricare alt colț al Europei.

Banca Naţională a inclus pentru prima dată, în studiul său legat de investiţiile străine în România, datele defalcate pe judeţe. Bucureștiul este lider, cu aproape 36 de miliarde de euro, iar Timișoara ocupă locul al doilea, cu a zecea parte din sumă. Brașovul este pe locul al treilea, iar Mureșul pe al cincilea. Clujul ocupă poziția a șasea, cu investiții de aproape 1,7 miliarde de euro.

La Cluj, în parcul industrial Tetarom I, lucrează circa 1.800 de persoane. Sunt și investitori români, dar și străini. În total, în cele 3 parcuri industriale funcționale ale Clujului lucrează aproximativ 11.000 de persoane.

La Cluj se vor mai deschide două parcuri industriale.

Nu doar costurile reduse îi atrag pe investitori în această parte a lumii, ci și faptul că în țări din centrul și Estul Europei sunt locate și alte unități de producție ale unor companii multinaționale, de unde vine sau unde se transportă marfa mai rapid.

În Argeș, principalele investiții le face tot Dacia. Nu avem niciun parc industrial, dar oamenii politici se bat cu pumnul în piept cât de competitivi suntem. Asta, deși am ajuns să ne bucurăm că vreo primărie, fie ea și de oraș, reușește să atragă fonduri să reabiliteze 2-3 școli. Pe termen mediu, Argeșul are perspective sumbre. Iar pe termen lung, cu o industrie polarizată în zona auto, legată direct de Dacia, perspectivele sunt de-a dreptul tragice. Deocamdată, stăm relativ bine. Argeșul a atras investiții străine directe de 1.115.000.000 euro, aflându-ne în zona județelor  Dolj, Cluj, Alba, Constanţa, Mureş, Braşov, Prahova, Arad, Argeş şi Timiş. (date BNR la sfârșitul anului 2016)

 

Două mari îndoieli au existat atunci când administrația din Mioveni a anunțat că vrea să construiască un spital de la zero. Prima, că proiectul nu va fi finalizat. A doua, că nu vor fi găsiți medici buni care să îngrijească pacienții. Ion Georgescu le-a eliminat pe amândouă.
68 de milioane de euro. Un spital construit de la zero, care va fi predat administrației din Mioveni la cheie. Cea mai modernă tehnologie medicală. Și totuși, unii aveau îngrijorări că spitalul care va fi dat în folosință anul viitor nu va fi populat cu medici. Prezent la emisiunea culisele puterii, primarul Ion Georgescu a dezvăluit că au fost găsiți medicii necesari aproape pe toate specializările. Mulți dintre ei, medici cu experiență, argeșeni la orginie, dar care au activat în alte centre medicale importante din țară, din zona privată sau de stat.

Astăzi, se mai pune problema de medici pentru un schimb la Angiograf și RMN. Nu se pune problema de chirurghi, de șefi de secție, de asistenți, de personal auxiliar. Toate posturile vor fi ocupate prin concurs.
Ca să eliminăm suspansul, nu sunt medici care lucrează în Argeș. Sunt medici născuți în Argeș dar care lucrează în Timișoara, Cluj, București, Baia Mare și au în jur de 40 de ani. Vor să revină acasă pentru tehnologia care există, pentru că este o unitate spitaliceasca nouă.

Prin construcția noului spital, vor fi create și aproximativ 200 de posturi de personal medical și alte 50 de posturi de personal auxiliar, a precizat primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu, la Absolut tv, la emisiunea Culisele Puterii, moderată de directorul Proarges.ro, Mircea Sărărescu.

Video cu declarația: de la min 32.30

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.