Astăzi a fost ziua în care s-a împlinit un deceniu fără Nicolae Dobrin. Chiar dacă FC Argeș se zbate să renască, după ce Consiliul Local a cumpărat brandul, cel de al cărui nume a se leagă existența și gloria clubului din Trivale a trecut în uitare de către autoritățile locale și județene. Considerat unul dintre cei mai mari și mai iubiți fotbaliști ai României, Dobrin a primit astăzi un omagiu de la jucătorii echipei de fotbal și de la o mână de suporteri. Cam atât. Și Gica Dobrin, cea în al cărei suflet trăiește cel mai puternic Dobrin.

Poate că este prea mult să ceri de la adormiții din conducerea acestui județ și acestui oraș să aibă ideea de a creea un eveniment. De a readuce la viață brandul Nicolae Dobrin, poate chiar  mult mai prețios decât FC Argeș, pentru a renaște spiritul fotbalistic în județ și în Pitești. Primarul Cornel Ionică, preocupat cu... nu știm ce, s-a mulțumit cu o postare care a apărut pe contul său de Facebook. Poate a fost singur și a aprins o candelă la mormântul lui Dobrin și vorbim noi cu păcat. Poate...Dar atât. Restul planetei, prea preocupată să facă bani, a uitat de tot de Nicolae Dobrin.
Cetățean de onoare al orașului, al județului, cel care a atras, prin tot ceea ce a făcut, zeci de mii de copii spre fotbalul de performanță sau pur și simplu de distracție.

Ultima dată când Dobrin a umplut stadionul a fost la ceremonia de dinaninte de înmormântare. Apoi, urmat parcă de decăderea FC Argeș, totul a început să se curme. Doar niște paraziți politici au încercat să îi speculeze memoria în încercarea de a aduce voturi și beneficiu electoral.

Cu mare chin, consiliul local Pitești a achiziționat un brand, dar numai numele FC Argeș nu înseamnă nimic fără reper. Fotbalul argeșean nu înseamnă nimic fără Dobrin și FC Argeș. Suntem atât de paralitici încât nici măcar la copii, sau poate mai ales la copii, nu reușim să organizăm un turneu național, nici nu mai punem la socoteală ceva internațional, care să îi poarte numele marelui Dobrin. Sau orice eveniment, orice competiție, orice lucru ce ar putea crește pasiunea pentru acest club și pentru fotbal prin numele lui Gicu Dobri. Nu suntem în stare decât să vorbim și să cheltuim. Din nefericire. Și ei, autoritățile și noi, oamenii obișnuiți. Și, din păcate, să uităm. Ne plângem că nu mai avem valori, simboluri, dar tot noi le estompăm. Ni le ascundem. Și le scoatem, pervers, în față, doar când avem interese meschine.

Nici suporterii nu mai sunt atât de mulți, deși majoritatea vin alături de echipă, orice echipă din Argeș, dar mai ales de FC Argeș, datorită mitului Dobrin.

Din fericire, mai sunt unii, chiar dacă nu prea mulți, prin care Dobrin încă trăiește. Este de apreciat că jucătorii echipei au fost alături de Gica Dobrin. E de apreciat că mâna aceea de suporteri au venit, i-au aprins candele și i-au cântat și l-au aplaudat. Este ceea ce îi plăcea cel mai mult lui Dobrin. Să primească aplauze și să zâmbească tribunei, iubitorilor de fotbal.